Realizare Soba Teracota pe Colt - Partea 1

   Pe langa hobby-ul de "baza" electronica, mai am si alte "pasiuni-hobby-uri" si vreau sa prezint aici unul din hobby-urile mele "alaturate" electronicii, vreau sa prezint sumar realizarea unei sobe de teracota pe colt, acest lucru fiind unul dintre hobby-urile mele.

 Sobele de teracota sunt folosite pentru incalzirea locuintei, acestea pot fi realizate in diverse modele, pe colt, soba normala pe o camera, soba prin perete, pe doua camere, etc, deocamdata NUtoti ne permitem (inca) o centrala pentru incalzirea locuintei.

  In aceasta postare vreau ca sa prezint pasii necesari de urmat in realizarea unei sobe de teracote, am ales ca exemplu o soba de teracota pe colt, aceasta fiind o realizare destul de complexa, ce necesita o  experienta avansata in domeniul de realizare a teracotelor.

  Pentru inceput, trebuie sa specificam ce materiale avem nevoie in realizarea unei teracote/sobe:

    1 - achizitionarea teracotei (pentru teracota pe colt avem nevoie de cel putin de o soba jumatate, adica o soba clasica/normala contine 28 de colturi, 28 de placi, 8 colturi pentru brau si 8 placi pentru brau). Trebuie sa avem minim 42 de colturi si 42 de placi, 10 colturi pentru brau si minim 10 placi pentru brau pentru a putea realiza o teracota/soba pe colt. Depinde acum si de complexitatea teracotei/sobei care se doreste a fi realizata.  De obicei (cel putin in zona mea), comerciantii de teracote (de Arges, de Deva, de Bolintin, etc) NU asigura cele 8 colturi pentru brau, de obicei se "ofera" decat 6 bucati, ceea ce nu este corect.
    2- procurarea lutului (pamant galben in denumire populara) folosit pentru lipirea/construirea teracotei.
    3 - procurarea nisipului (cat mai fin) pentru realizarea amestecului de lut-nisip folosit la lipirea/construirea teracotei, eu recomand aproximativ o proportie de 1/3 lut/nisip, dar asta difera de tipul lutului folosit, poate trebuie mai putin, sau mai mult nisip, dupa cum "cere" amestecul celor doua ingrediente.
    4 - Usa pentru focar si usa pentru cenusar, mai nou se folosesc usi "duble", adica au marimea a 2 randuri de teracota si au inglobate impreuna,  atat usa focarului cat si usa cenusarului, sunt recomandate pentru o "rezistenta" mai sporita in timp, fiind un tot unitar, nu separate.
    5 - gratarul pe care "arde" focul si care este folosit pentru admisia aerului necesar arderii focului, din cenusar in focar, acolo unde arde focul.
    6 - aproximativ 1-1,5 kg sarma pentru realizarea clemelor (copcilor) care "tin" placile/colturile pe rand. Inainte se foloseau electrozi de sudura curatati de pasta depusa pe ei, acum se gaseste sarma pentru sudura oxiacetilenica si care poate fi folosita la realizarea clemelor/copcilor.


  Placile pentru teracota (cahle) in denumirea "meseriasilor" de teracote, din contructie au o mica "margine/surplus" de material care le protejeaza la transport contra lovirii/ciobirii, asa cum se remarca din poza atasata:

   Pentru "eliminarea" acestor margini, fiecare placa/cahla trebuie cioplita cu atentie pentru a nu deteriora/sparge placa/cahla si pentru a nu deteriora acel lac care o acopera.

  

  Aceasta operatie se poate face cu ajutorul unei mici dalti ascutite si un ciocan mic de ~ 250 gr.  Multi "meseriasi" realizeaza aceasta operatie de "curatare" cu ajutorul unui flex si panza diamantata, eu unul NU recomand acest lucru, cu toate ca poate operatia de curatire a placilor/cahlelor este mult mai rapida, dar in urma "cioplirii" cu flex si disc diamantat rezulta o suprafata dreapta si lucioasa, fapt ce ne dezavantajeaza, pe cand in urma realizarii operatiei de "cioplire" cu o dalta si ciocan, rezulta o suprafata neregulata si tot odata poroasa, fapt ce duce la o mai buna aderenta pe placa/cahla a liantului pentru lipire (lut + nisip).

   Asa trebuie sa arate placile/cahlele dupa operatia de curatire cu dalta si ciocan:

   Diferenta dintre o placa/cahla cioplita (stanga) si o placa/cahla necioplita (dreapta):

  In poze se vad pacile/cahlele curatate de "surplusul" de material, precum si "restul" ce rezulta in urma curatirii lor.  Acest "rest" eu unul nu il arunc, il folosesc la rigidizarea materialului pentru lipit, prin inserarea lor in material pentru rigidizare si pentru o absortie mai rapida a apei din material:

  Operatia aceasta de cioplire a placilor/cahlelor, este una destul de anevoioasa si obositoare, la o soba pe colt poate dura undeva la aproximativ 2 - 2 1/2 ore.

   Acuma ca avem "piesele" pregatite, putem sa incepem realizarea propriu zisa a teracotei/sobei.

  Incepem prima data cu "schitarea/masurarea/asezarea" placilor/colturilor ce se numeste "braul" teracotei/sobei, adica baza teracotei/sobei.

   Trebuie acorda o mica/mare atentie acestui lucru, pentru ca mai tarziu putem ajunge la concluzia ca am "plecat" gresit cu teracota/soba, lucru ce ne  poate afecta pentru ca NU avem destule "piese" placi/cahle/colturi ca sa terminam teracota/soba.

   Inca de la inceput trebuie sa "stim" ce model de teracota/soba vrem sa realizam. ca sa putem "croi" primul rand-baza/braul de jos al sobei.

   Placile/cahlele, se prind provizoriu pana la lipire cu lut+nisip, pe niste scandurele subtiri de lemn cu ajutorul unor cleme realizate special pentru acest lucru, a se vede pozele atasate. Aceste cleme dupa lipirea placilor si rigidizarea cu clemele din sarma, se vor demonta, urmand ca sa fie folosite la asezare/prinderea randului urmator.

  Daca totul este in regula, rost cat mai mic intre placi, verificarea cu boloboc a randului ca sa fie perfect (sau aproximativ) orizontal, putem trece la lipirea placilor cu ajutorul lutului+nisip, dupa ce in prealabil am pregatit materialul folosind lut si nisip, in proportie de aproximativ 1/3, depinde de lutul folosit.

  Poate fi nevoie si de un procentaj de 1/2 de lut/nisip, sau poate fi nevoie si de un procentaj de 1/4 parti lut/nisip (sau mai mult chiar).  Trebuie sa avem un material care dupa uscare sa nu crape.

   Pentru a rigidiza "aliajul (lut+nisip)" folosit la lipirea placilor, putem "insera" in el resturile de la curatarea placilor/cahlelor, se vad putin in pozele atasate mai sus.  Acest lucru ne ofera atat rigiditatea materialului cat si "absortia" apei din "aliaj", fapt ce permite o "avansare" mai rapida la pasul urmator, prin intarirea materialului.

  Dupa aceasta operatie de lipire a placilor/cahlelor, dupa ce se intareste putin "aliajul" folosit pentru lipit, ca sa nu "miscam" placile/cahlele la prinderea clemelor/copcilor, putem trece la rigidizarea randului prin adaugarea clemelor/copcilor.  Din pacate nu am o poza pentru exemplificare (nu stai mereu sa te speli pe maini ca sa faci poze) pentru a putea vede "forma" clemelor/copcilor, dar pot spune ca este in forma de U. si se prind intre cele doua margini ale placilor alaturate.  ar trebui sa arate ca in poza atasata unde am desenat cu rosu cum vine aceea clema/copca.

         ... Va urma ....

Realizarea unui macros in Sprint Layout 5 - partea 2

  Continuam in aceasta parte cu realizarea/desenarea unui macros in programul Sprint Layout 5.


  Dupa ce am desenat capsula integratului pe layerul S1, am pus pad-urile pe C2, urmeaza pentru cei care isi doresc un macros mai "frumos" si "personalizat", adaugarea partilor care tin de designul-aspectul capsulei.

  Selectam din nou ca activ layerul S1:

  Acum adugam pad-urile care vor fi vizibile pe partea de silkscreen:

Putem desena si pinii integratului, am schitat eu ceva ca sa exemplific, am desenat cu o marime mai mica a traseului fata de cel al capsulei (parca 0,10 mm pini, 0,20-0,25 capsula)):

  Putem da si un nume capsulei, sa stim ce tip de integrat avem, nume care este afisat pe partea de silkscreen.
 Dam un click stanga pe casuta ab|text si apare o fereastra ca in poza:

  In fereastra aparuta, putem scrie numele integratului in rubrica text (LM358), putem selecta marimea scrisului din casuta height (am selectat 3), de asemenea putem formata putin scrisul din casutele widh si style, il putem orienta la 0, 90, 180, 270 de grade:

  Asa arata numele integratului atasat pe partea de silkscreen:

  Eu am adaugat si un punct in dreptul pinului 1 al integratului:

  Acum selectam cu CTRL + A tot ce avem desenat, apoi dam click stanga pe iconita save de la macros :

  Apare o fereastra unde trebuie sa selectam locatia unde v-a fi salvat acest macros precum si denumirea sub care il salvam, eu am selectat locatia Componente Sprint Layout si l-am salvat cu numele LM358 - DIP:

  Dupa aceea trebuie sa-l regasim in macros cu numele care a fost salvat:

  Pentru cei mai pretentiosi, isi pot peronaliza cum doresc componenta creeata, atasez cateva mici exemple:

  Isi pot personaliza si pad-urile de pe layerul C2, cele pe care se fac lipiturile:

  Tot pentru cei mai pretentiosi, isi pot desena si legaturile electrice ale integratului conform datasheetului, asta ne usureaza munca la realizarea cablajului in sine daca de exemplu pe schema dupa care realizam cablajul, NU avem si notatia pinilor, avem doar simbolul integratului:

  Dupe fiecare modificare-imbunatatire, puteti salva iar macros-ul, ori il inlocuiti pe cel existent, ori sub alta denumire, ex LM358 - DIP - 2, asa avand la dispozitie mai multe capsule diferite ale aceluiasi integrat.

 Asa cum am descris in aceste doua parti despre realizarea unui macros, ne putem creea orice tip de componenta dorim, urmand ca incet, incet, in timp sa avem o biblioteca destul de bogata in program.



   In speranta ca am fost de ajutor cu acest mic ghid explicativ despre cum realizam un macros in programul Sprint Layout 5 (sau 6), va urez succes in realizarea componentelor personalizate necesare in program.

Realizarea unui macros in Sprint Layout 5 - partea 1

 Vreau sa descriu sumar, pasii necesari pentru a putea creea un macros pentru o anumita componenta care nu o avem in programul Sprint Layout 5.

  Macros este "imaginea" unei capsule folosite in program pentru proiectare/desenare cablaj dupa schema electrica si trebuie sa corespunda cu dimensiunea/specificatiile din datasheetul componentei respective.

  In acest mic tutorial, eu am exemplificat realizarea unui macros pentru capsula de circuit integrat PDIP (Plastic-Dual-In-Line Package), in speta un circuit integrat PDIP cu 8 pini (exemplu - LM358).

  Urmand pasii descrisi si in baza unui datasheet al componentei al carui macros se doreste realizat, se poate realiza orice componenta destul de usor si rapid, cu putina experienta.

  La inceput cu siguranta este greu in realizarea unui macros, dar dupa cateva componente creeate, v-a fi destul de usor si rapid creearea unui macros al unei componente, o spun din propria experienta, si mie la inceput imi parea destul de greu, dar acum in cateva minute este gata, depinde acum si de complexitatea componentei.  Una este sa faci un macros pentru o rezistenta de 0,25W si una este sa faci un macros pentru un circuit integrat SMD cu 40 de pini, sau ceva mai complex.

  Particularitatea acestui program Sprint Layout (si care m-a atras alaturi de el) este usurinta lui in exploatare si totodata usurinta realizarii unui macros (footprint - in alte programe) pe care il dorim.

  Pentru inceput, trebuie sa aveti instalat programul Sprint Layout 5 (si pe Sprint Layout 6 este la fel), precum si datasheetul componentei dorite descarcat.

  Deschidem intai programul, apare ca in poza:

Primul pas in realizarea unei componente, alegem-selectam layerul S1 (Silkscreen Top), layer pe care vom desena propriu zis forma capsulei/componenta.

  Selectia se face ca in poza de mai jos, click stanga pe "cercul" de sub S1 si trebuie sa avem acel mic punct negru sub S1 (layerul activ).

NU trebuie sa dati click stanga direct pe scrisul S1, asa veti ascunde acest layer, daca din greseala se ascunde acest layer ( apare taiat oblic cu liniuta ) da-ti iar click stanga pe S1 si apare iar vizibil.

  Acum trebuie sa setam rezolutia grid-ului, eu personal as recomanda 1,27 mm, uzual distanta intre pinii unui CI este de 2,54 mm, dar fiecare isi poate seta ce rezolutie doreste. de multe ori este necesara chiar si rezolutia minima a programului, cea 0,079375 mm, sau de ce nu definita de utilizator.

  In poza urmatoare se poate vede de unde se seteaza rezolutia grid-ului:

  Deschidem (daca nu era deschis) datasheetul componentei caruia dorim sa-i realizam un macros si cautam spre sfarsitul lui proprietatile capsulei/componentei.  componenta poate avea diferite tipuri de capsule , SMD, DIP, SOIC, etc, ne hotaram ce tip de capsula dorim sa realizam si cautam specificatiile in datasheet.

  Asa arata in datasheet specificatiile capsulei propuse spre exemplu, C.I.  LM 358 capsula PDIP

  Acum dupa ce am "facut" layerul S1 activ (acel mic punct negru sub S1), avem si specificatiile capsulei la indemana, sa incepem realizarea/desenarea capsulei.

  Selectam in program "track" cu un click stanga, iar apoi selectam/modificam grosimea traseului cu care vom desena, eu am desenat cu 0,20 mm.

    Acum incepem sa desenam capsula, am vazut in specificatii ca are o lungime de ~ 10 mm, am trasat un traseu de 10,16 mm, care este una din laturile lungi ale capsulei, deci lungime capsula 10,16 mm.

  Trasam acum si partea scurta a capsulei, in specificatii spune ca are o latime de ~ 6,6 mm, am trasat un traseu de 6,35 mm, care este latimea capsulei

 Dam acum cate un click dreapta pe rand, pe fiecare traseu in parte si selectam "duplicate", si apar 2 trasee de 10, 16 mm si apoi doua trasee de 6, 35 mm.

  Le "mutam" si le "asezam" ca sa realizam capsula integratului. Dupa mutare/asezare, trebuie sa arata ca in poza atasata (au am desenat si "cheia" capsulei ca la C.I. romanesti, mai nou se pune un punt la pin 1)

  Selectam tot ce am desenat/asezat pana acum cu tastele CTRl +A si se fac "roze" ca in poza, dam click greapta pe unul din trasee si apare o fereastra asemanatoare ca in apoza si apoi click stanga pe Build group, asa am "unit" toate traseele intr-un tot unitar, daca vrem puta capsula toata unde-cum dorim, nu mai mutam fiecare traseu in parte ca inainte.

 Bun, pana aici am desenat forma-dimensiunea capsulei, acum trebuie sa adaugam pad-urile. Prima data selectam ca activ layerul C2 (Copper - Bottom), click stanga sub C2 si trebuie sa para acel mic punct negru sub el.

 Selectam acum ce tip de pad vrem sa folosim pentru capsula, rotund, octogonal, patrat, etc din sectiunea "pad" a programului Sprint Layout.

  Dupa "stabilirea" formei, trebuie sa stabilim si dimensiunile pad-ului

Acum "plantam" padurile:

Asa arata acum capsula integratului cu pad-uri

 Trebuie sa verificam distanta intre pad-uri ca sa fie conform datasheetului.
 Prima data distanta intre sirurile de pini, se vede in poza ca este de 8,89 mm, iar in datasheet specifica 8,26 mm si 10, 92 mm, eu unul recomand aproximativ distanta minima.

 Verificam si distanta dintre pini/pad-uri pe acelasi rand, este de 2,54 mm ca in datasheet

   - va urma partea -2